LA MULTI ANI, Scoala „Ioan Grigorescu” Ploiesti!

[ad_1]

Ioan Grigorescu (n. 20 octombrie 1930, Ploiești – d. 26 martie 2011, Ploiești)- o so,itate, în sine, a fost un prozator și publicist român, partea cea mai semnificativă a operei sale constituind-o volumele de publicistică și reportaje. A fost realizatorul (imagine și text) al uneia dintre cele mai longevive emisiuni de televiziune „Spectacolul lumii”; a scris scenarii și comentarii de film documentar și de ficțiune.

Ioan Grigorescu s-a născut la data de 20 octombrie 1930, în orașul Ploiești, într-o familie cu trei copii. Tatăl său lucra ca maistru distilator la Rafinăria Vega din Ploiești, „din cei care spuneau cifra octanică a benzinei, ca degustătorii de vin, umezindu-și un deget cu benzină și punându-l pe limbă, să vadă cum se volatilizează zicea: „E gata! Are 94 sau 98”.

Puțini ploieșteni știu, însă că era văr prin alianță cu scriitorul Nichita Stănescu.

A fost corespondent de presă în Polonia între anii 1956-1958, timp în care a învățat limba poloneză și i s-a născut un fiu la Varșovia. Este trimis apoi ca bursier UNESCO la Institutul Superior de Jurnalistică din Strasbourg (1959).

Reputat om de cultură, Ioan Grigorescu a fost unul dintre cei mai cunoscuți corespondenți de presă. Trebuie știut că a publicat 15 volume de proză și reportaje de călătorie – între care “Zigzag pe Mapamond”, ”Paradisul murdar”, “Dilema americană”, “Al 5-lea punct cardinal”. De asemenea, a scris 20 de scenarii pentru filme artistice de lung-metraj.

El este cunoscut în special ca autor al serialului TV “Spectacolul lumii”, cu peste 400 de episoade, filmate în peste 50 de țări. După Revoluție a filmat 37 episoade în perioada 1993-1994 și 222 de episoade în perioada 1999-2005. De asemenea, a fost și scenarist-comentator al serialului “România optimistă” (2005-2007). Pentru activitatea sa în calitate de realizator de filme documentare, a fost distins cu „Premiul Academiei Române pentru Arta Spectacolului” (2000), cu “Premiul special” și “Trofeul Breslei” – acordat de Uniunea Cineaștilor.

A avut titlul de Luptător al Revoluției din 1989. A îndeplinit în perioada 15 martie 1993 – 15 octombrie 1998 funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Polonă.

… Așadar, era firesc ca o școală din orașul său natal să-i poarte numele. Și, da, INSPIRAT, NECESAR, să instituie pe 20 octombrie, „ZIUA ȘCOLII”… Și încă ce zi, ce sărbătoare, cu zâmbet, cu poezii, cântece, pictură, artizanat, carnaval,concursuri, târg de toamnă, lucru, lecții despre tot ce e frumos și bun, despre darurile naturii dar și despre… moștenirea din străbuni. Totul în armonie, culoare, inițiativă, implicare și… dorință de cunoaștere.

Invitați la efervescentul și… impresionantul eveniment, am asistat la o pleiadă de momente în aura toamnei aurii, nu puține dintre acestea stârnindu-ne lacrimi de emoție și bucurie. Am văzut, am cunoscut sumedenie de copii voioși, talentații, unii aspirând la cariere de arhitect, artist, polițist, profesor… am văzut mulții copii îmbrăcați în straie tradiționale (și chiar pe frățiorii și surioarele lor mici, veniți numai să le vadă carnavalul ori expozițiile) am văzut copii îmbrățișându-și pe neașteptate profesorii sau… profesori jucând șotronul cu… cartofi laolaltă cu elevii, am văzut copii copleșiți de emoții (unii citindu-și rolurile de pe bilețele- să fie siguri că nu greșesc, ori chicotind nerăbdători să guste din prăjituri), am simțit din plin atmosfera de sărbătoare, de trărie în zodia Roadelor, a frumosului, a florilor… Iar când vezi, când simți așa o școală și încă una ce poartă memoria unei personalități, ți se umple inima, nu alta!

Dar ce spunem noi?! Imaginile grăiesc de la sine.

LA MULȚI ANI, ȘCOALĂ „IOAN GRIGORESCU”! Să ai cataloagele pline de 10!